Nu demult am privit cu scepticism situația îngrijorătoare din China, punându-ne întrebarea: Suntem sau nu în pericol? Astăzi, răspunsul este evident! Universal valabil, răspunsul este da, dar în același timp, acest răspuns aduce cu sine alte frământări, întrucât nu este evident dacă această pandemie ne afectează mai mult sănătatea fizica sau pe cea psihica?Având in vedere contextul actual, foarte multa lume sufera de anxietate, mai exact, de frica de îmbolnăvirea cu acest nou tip de virus. Anxietatea este consecința unui stil disfuncțional de gândire, alimentat cu precădere de influentele negative, regăsite atât in mediul online (Facebook, Twitter etc.), cât și în mass-media și televiziune. De altfel, s-a și observat de către entitățile competente și au fost deja publicate articole despre această ”bombardare” masiva cu știri false, menite a destabiliza psihicul uman. Aceste știri au in spate un mecanism complex de a face bani, iar acesta se regăsește atât în reclamele postate pe marginile paginilor web, cat si în ratingul pe care îl fac emisiunile de știri. Totul se leagă de o dorința masiva de a exploata financiar o situație grea prin care trece umanitatea si a scoate maximul de profit. Astfel de tactici sunt exemplificate prin fundalul galben ce apare pe micile ecrane cu texte de genul: ”Criza in sistemul de sănătate…”, ”Decese in masa…” etc. Aceasta realitate nu este contestată de nimeni, dar oare cât sunt de benefice asemenea informații pentru sănătatea sistemul nostru cognitiv? Răspunsul evident este unul negativ! Bombardarea cu astfel de informații ne face mai anxioși, ne determina gânduri negative catastrofale și reduce perspectiva pozitiva asupra vieții individuale., De asemenea, interacțiunea cu cei apropriați noua este una tensionată, întrucât se citește in paralimbajul nostru ca nu ne simțim bine emoțional. Pe o perioada lunga de timp, asemenea emoții ajung sa ne macine si ultima fărâma de optimism pe care o mai aveam.
Ce putem să facem pentru a nu ajunge în această situație? In primul rând, trebuie să reducem timpul pe care îl petrecem in fata televizorului sau în mediul online. Putem să încercăm să ne informăm din surse credibile și astfel, să evităm expunerea la știri alarmante false. De asemenea, putem să evităm să ne informăm seara, înainte de culcare și să facem acest lucru, în timpul zilei, dându-i timp creierului să proceseze veștile proaste. Timpul rămas îl putem valorifica interacționând cu propria familie (ex: dialog, jocuri de societate, rugăciune in familie, gătit împreuna etc.).
In al doilea rând, trebuie sa încercam sa promovam o sănătatea mentala prin schimbarea stilului dezadaptativ de gândire, neutralizând prin dialog intern/rațional gândurile negative (ex: Mă ajuta cu ceva gândul acesta? Este logic cum gândesc? Am vreo dovada ca așa se va întâmpla?). De asemenea, trebuie să facem și schimbări comportamentale adaptative. Cel mai la îndemână este sportul, cat timp stăm in izolare. Sportul/mișcarea ajuta creierul sa elimine oxitocină, serotonină si dopamină. Acești neurotransmitatori ai fericirii vor crea o senzație de bine psihica si vor elimina orice forma de influenta negativa a gândurilor disfuncționale asupra creierului nostru.
Închei aceste recomandări cu una foarte importantă si anume, evitați sa mai folosiți in structura unor propoziții DACĂ, OARE SI POATE! Aceste cuvinte preactiveaza anxietatea față de un viitor probabilistic, pentru care nu avem certitudine și control. Mențineți-vă mintea ancorată in prezent, adică in timpul pe care puteți sa-l controlați. Toate depresiile vin dintr-un trecut nedorit și toate fricile vin dintr-un viitor pe care încă nu l-am trăit.
Sa încercam sa fim optimiști si sa ne bucuram de fiecare moment al vieții noastre!
Psihoterapeut cognitiv-comportamental Popovici Liviu Paul
PAX CEREBRUM - Servicii de psihologie clinică și psihoterapie 