De multe ori ne intrebam daca realitatea perceptiva e chiar atat de acurata pe cat ne face creierul nostru, sa credem? Raspunsul e: NU, nu e acurata! Biasarea (distorsiunea) cognitiva este un patern de deviatie a judecatii noastre in anumite situatii. Aceasta deviatie se transcrie prin inferente sau erori mentale. Ce sunt acelea, inferente? Stay tuned pe PAX Cerebrum! 🙂
Indivizii isi constuiesc propria realitate, din erori mentale fara a testa si a gasi dovezi concludente in ea (ex: este foarte simplu a acuza pe cineva DE CEVA ANUME, doar din faptul CA NOI CREDEM ASTA, fara a avea DOVEZILE necesare, care sa ne sustina argumentul!). Biasarea cognitiva se regaseste in multe procese mentale:
- in procesare de informatii
- in influenta sociala
- in luare de decizii
- in emotii etc.
As vrea totusi, sa discut si de biasarea negativa. Omul in evolutia sa a fost intodeauna biasat negativ. El tinde sa confere mai multa atentie evenimentelor negative decat celor pozitive. Sa luam o zi obisnuita din viata noastra. Intr-o zi oarecare, la birou, colegul dvs. va spune cu rautate cat sunteti de urata si ce cos mare aveti pe fata! In aceasi zi, sotul, prietenii, ceilalti colegi va spun cat sunteti de frumoasa si ca radiati a perfectiune. Unde credeti ca va e gandul pe parcursul zilei si pana la sfarsitul ei? Nu la cei 87 de oameni care v-au facut un compliment, ci la colegul nesimiti care va jignit! De asemenea tindem sa procesam mult mai acurat informatia negativa (crime, dezastre, politica) decat pe cea pozitiva, deoarece suntem mai suspiciosi si avem frica de viitor. De aici apar si depresiile, anxietatile si alte probleme psihologice.
Discutand doar de partea negativa a biasarii cognitive, exista din fericire si un pozitiva. De multe ori aceasta (biasarea cognitiva) poate duce la luarea unor decizii mai eficiente si mai rapide in situatii limita. De asemenea, ne ajuta sa nu ducem sistemul cognitiv in overload, mentinandu-l intr-o stare de echilibru. De ex: avem multe task-uri dificile de facut si trebuie sa ne focalizam pe mai multi stimuli deodata (hartie, documentul de pe calculator, colegul nervos, sceneta copilului de la scoala etc.), sistemul cognitiv fiind suprasolicitat. In acest caz biasarea cognitiva este acea „supapa” de eliberare a „presiunii” cognitive care ne confera relaxarea cerebrala de care avem nevoie.
Cum scapam de aceste distorsiuni cognitive? Raspunsul: Nu scapam, dar putem pe unele sa le contracaram! Cum? Prin a cauta dovezi plauzibile in realitatea concreta, apeland la ratiunea noastra! Sa nu uitam, ratiunea ne poate fi cel mai bun prieten, dar de multe ori si cel mai crunt dusman!
O mica descriere in limba engleza a biasarii cognitive si a celor 12 tipuri ale ei, cat si o lista a lor:
http://www.princeton.edu/~achaney/tmve/wiki100k/docs/Cognitive_bias.html (Biasarea cognitiva)
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_cognitive_biases (Lista)
http://io9.com/5974468/the-most-common-cognitive-biases-that-prevent-you-from-being-rational (Cele 12 tipuri de biasare cognitiva)
Psiholog Clinician si Psihoterapeut Popovici Liviu Paul
PAX CEREBRUM - Servicii de psihologie clinică și psihoterapie 
1 gând despre „Biasarea (distorsiunea) cognitiva!”